Înțelesuri
- 1
A pune laolaltă două lucruri sau ființe, ca să formeze o pereche; (reflexiv) a se uni în pereche.
„Copiii au împerecheat șosetele scoase de la spălat.”
- 2
A alege perechile de animale pentru prăsilă; (reflexiv, despre animale) a se împreuna.
„Primăvara, păsările se împerechează și își fac cuiburi.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Prezent: eu împerechez, el împerechează; regional „a împărechea”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- împerechez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- împerechează
- indicativ prezent pers. 1 plural
- împerechem
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să împerechez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să împerecheze
- gerunziu
- împerechind
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din în- și „pereche”.