Înțelesuri
- 1
A avea ceva drept urmare; a cere neapărat.
„Slujba asta implică multe drumuri.”
- 2
A băga pe cineva într-o poveste urâtă.
„A fost implicat într-un proces care nu-l privea.”
- 3
(reflexiv) A te băga într-o treabă, a lua parte la ea.
„Părinții s-au implicat în renovarea școlii.”
Antonime
- a exclude
- a se ține deoparte
Expresii și locuțiuni
- A fi implicat în cevaa avea un amestec, o parte de vină sau de răspundere.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- implic
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- implici
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- implică
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să implic
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să implice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul impliquer și din latinescul implicare „a înfășura, a încurca”.