Înțeles
A deranja pe cineva cu insistențe sau cu o prezență nepotrivită.
„Nu vreau să vă importunez, dar mai am o singură întrebare.”
Cum se folosește
Livresc. Prezent: importunez, importunează. Conjunctiv: să importuneze.
Atenție la scriere
- „Importun” nu înseamnă „important” — „Importun” înseamnă „sâcâitor, care deranjează prin insistență”. Un lucru care contează e „important”, nu „importun”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- importunez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- importunează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să importunez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să importuneze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (importuner).