Înțelesuri
- 1
(Reflexiv, reciproc) A se căsători religios.
„Cei doi s-au cununat în biserica din sat.”
- 2
(Despre preoți) A oficia slujba cununiei; (despre nași) a fi naș la cununie.
„Preotul i-a cununat duminică.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu cunun, el cunună.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- cunun
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- cunună
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să cunun
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să cunune
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (coronare).