Înțelesuri
- 1
(Despre păsări) A lua hrana cu ciocul, bucățică cu bucățică, din mai multe locuri.
„Vrăbiile ciugulesc firimituri.”
- 2
(Familiar, despre oameni) A mânca puțin dintr-un aliment, câte puțin de ici și de colo.
„Ciugulea din farfurie fără poftă.”
Sinonime
- a ciupi
- a molfăi
Cum se folosește
Prezentul: eu ciugulesc, el ciugulește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- ciugulesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- ciugulește
- imperfect pers. 1 singular
- ciuguleam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să ciugulesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să ciugulească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie necunoscută.