Înțeles
(Livresc) A striga sau a spune ceva cu voce tare, adesea cu patimă.
„Mulțimea clama dreptatea în fața primăriei.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Livresc; prezentul: eu clamez, el clamează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- clamez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- clamează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să clamez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să clameze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (clamer).