DEX Dicționar

penitență

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Pedeapsă pe care cineva și-o impune sau o primește de la preot după spovedanie, pentru ispășirea păcatelor.

    „Preotul i-a dat ca penitență trei zile de post.”

  2. 2

    Pocăință, adică părerea de rău pentru păcatele săvârșite.

    „A făcut penitență pentru greșelile din tinerețe.”

Cum se folosește

Plural: penitențe.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
penitenței
plural
penitențe

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din latină (poenitentia), franceză (pénitence) și italiană (penitenza).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera P