DEX Dicționar

ispășire

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Faptul de a ispăși; răscumpărarea unei greșeli prin suferință sau prin pedeapsă; expiere.

    „A dăruit toată averea săracilor, ca ispășire pentru păcatele tinereții.”

  2. 2

    Executarea unei pedepse cu închisoarea.

    „După ispășirea pedepsei, s-a întors în satul natal.”

Sinonime

Cum se folosește

Genitiv-dativ: ispășirii; plural: ispășiri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
ispășirii
plural
ispășiri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „a ispăși”.

Cuvântul de bază, în dicționar: a ispăși

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I