Înțeles
Care ispășește o vină, care plătește pentru o greșeală.
„Postul era văzut ca un act ispășitor.”
Sinonime
- expiator
Cum se folosește
Femininul e „ispășitoare”. Se folosește aproape numai în „țap ispășitor”.
Expresii și locuțiuni
- Țap ispășitorpersoană pusă să plătească pentru greșelile altora.
Forme flexionare
- masculin plural
- ispășitori
- feminin singular și plural
- ispășitoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „ispăși” și sufixul -tor.