DEX Dicționar

ironie

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Vorbă prin care spui ceva în batjocură, folosind cuvinte cu înțeles contrar celui real; zeflemea.

    „„Ce inteligent!” a spus el cu ironie, după greșeală.”

  2. 2

    (Literatură) Figură de stil prin care spui un lucru ca să se înțeleagă contrariul lui.

    „„Frumos ți-ai făcut tema!”, a spus profesorul cu ironie, văzând caietul gol.”

Sinonime

  • zeflemea
  • persiflare

Expresii și locuțiuni

  • Ironia sorțiijoc neașteptat al întâmplării.

Forme flexionare

articulat
ironia
genitiv-dativ articulat
ironiei
plural
ironii
plural articulat
ironiile

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceza ironie și din latinescul ironia.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I