Înțelesuri
- 1
Pierderea judecății din pricina unei boli a minții.
„Boala a mers până la nebunie.”
- 2
Lipsă de judecată, faptă nechibzuită.
„E o nebunie să pleci la drum pe viscolul ăsta.”
- 3
(Mai ales la plural) Fapte zburdalnice, făcute din prea multă veselie; năzbâtii.
„Au făcut nebunii toată vara.”
Sinonime
- demență
- nechibzuință
- năzbâtie
Expresii și locuțiuni
- La nebuniefoarte mult („îi place la nebunie”).
Forme flexionare
- articulat
- nebunia
- genitiv-dativ articulat
- nebuniei
- plural
- nebunii
- plural articulat
- nebuniile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în română de la nebun, cu sufixul -ie.