Înțelesuri
- 1
Regulă sau normă bisericească; normă de conduită.
„Canonul bisericesc cere post înaintea sărbătorii.”
- 2
Ansamblul cărților sfinte acceptate de Biserică.
„Canonul Bibliei a fost stabilit de-a lungul secolelor.”
- 3
Pedeapsă dată de Biserică celui care a călcat o regulă.
„Preotul i-a dat un canon de rugăciuni.”
- 4
Normă strictă de creație, fixată într-o epocă pentru o artă; model obligatoriu.
„Pictura respectă canonul clasic.”
- 5
Compoziție muzicală pentru mai multe voci, care repetă aceeași melodie la intervale fixe.
„Corul a cântat un canon la trei voci.”
Cum se folosește
Plural: canoane.
Expresii și locuțiuni
- canon bisericescregulă sau pedeapsă stabilită de Biserică.
Forme flexionare
- plural
- canoane
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (kanonŭ. Cf. fr. canon) și din germană (Kanon).