DEX Dicționar

a obstrucționa

verb3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    A pune piedici, a împiedica desfășurarea unei acțiuni, a unei dezbateri, a unei anchete.

    „Unii funcționari au obstrucționat ancheta.”

  2. 2

    (Sport) A împiedica un adversar să ajungă la minge, fără ca tu să joci mingea.

    „Fundașul a fost sancționat pentru că l-a obstrucționat pe atacant.”

  3. 3

    (Medicină; reflexiv, despre vase, canale) A se înfunda, a se astupa.

    „Arterele se pot obstrucționa din cauza depunerilor de grăsime.”

Antonime

Cum se folosește

Prezentul: eu obstrucționez, el obstrucționează; conjunctiv: să obstrucționeze. Se pronunță -ți-o-.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular
obstrucționez
indicativ prezent pers. a 3-a singular
obstrucționează
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să obstrucționez
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să obstrucționeze

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „obstrucție”, cu sufixul „-ona”.

Cuvântul de bază, în dicționar: obstrucție

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera O