Înțelesuri
- 1
(Medicină) Astupare a unui organ tubular, de exemplu a intestinului sau a unei bronhii.
„Pacientul a fost operat pentru o obstrucție intestinală.”
- 2
Împiedicare a desfășurării unei activități.
„Opoziția a făcut obstrucție la vot.”
Sinonime
- blocaj
- astupare
Antonime
- liberă trecere
Cum se folosește
Plural: obstrucții.
Forme flexionare
- articulat
- obstrucția
- genitiv-dativ articulat
- obstrucției
- plural
- obstrucții
- plural articulat
- obstrucțiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (obstruction) și din latină (obstructio).