Înțelesuri
- 1
Instituție a statului care păzește ordinea publică și cercetează faptele care încalcă legea.
„A anunțat poliția imediat după furt.”
- 2
Clădirea în care își are sediul această instituție.
„L-au dus la poliție pentru declarații.”
- 3
Totalitatea polițiștilor.
„Toată poliția orașului îl caută.”
Sinonime
- secție
- organe de ordine
Expresii și locuțiuni
- Poliția rutierăpartea din poliție care veghează la circulația pe drumuri.
- A face polițiea ține ordinea cu asprime.
Etimologie
Împrumutat prin rusă (polițija) și franceză (police), de la latinescul politia, la origine din grecescul politeia („conducerea cetății”) — de aceeași rădăcină cu politică.