Înțelesuri
- 1
A face sau a deveni mai numeros; a (se) înmulți, inclusiv în matematică.
„Bacteriile se multiplică repede în mediu cald.”
- 2
A reproduce un text sau un obiect în mai multe exemple.
„Secretara a multiplicat circulara.”
Cum se folosește
Prezentul: eu multiplic, el multiplică.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- multiplic
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- multiplici
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- multiplică
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să multiplic
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să multiplice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (multiplicare) și din franceză (multiplier).