Înțelesuri
- 1
(Despre urși) A scoate sunete joase și scurte.
„Ursul mormăia în bârlog.”
- 2
(Despre oameni) A vorbi încet și nedeslușit, de obicei nemulțumit.
„A mormăit ceva și a ieșit trântind ușa.”
Cum se folosește
Prezentul: eu mormăi, el mormăie.
Expresii și locuțiuni
- Pe mormăitebombănind, fără chef, în silă.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- mormăi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- mormăie
- imperfect pers. 1 singular
- mormăiam
- conjunctiv prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- să mormăi
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să mormăie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format prin imitarea sunetului, cu sufixul -ăi.