Înțelesuri
- 1
(Despre câini) A scoate sunete guturale, aspre, ca semn de mânie.
„Câinele mârâia la străini.”
- 2
(Despre oameni, peiorativ) A vorbi supărat, în șoaptă, bodogănind.
„Bătrânul mârâia nemulțumit.”
Sinonime
- a bodogăni
- a hârâi
Cum se folosește
Prezentul: eu mârâi, el mârâie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- mârâie
- imperfect pers. a 3-a plural
- mârâiau
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să mârâie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la mâr, cu sufixul -âi.