Înțelesuri
- 1
A primi averea sau bunurile cuiva după moartea lui.
„A moștenit casa bunicilor.”
- 2
A avea o însușire primită de la părinți sau strămoși.
„A moștenit ochii albaștri ai mamei.”
- 3
A prelua o situație sau un lucru de la cel dinainte.
„Noul director a moștenit datoriile firmei.”
Antonime
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- moștenesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- moștenește
- imperfect pers. 1 singular
- moșteneam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să moștenesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să moștenească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din „moștean”.