Înțelesuri
- 1
A depune un efort fizic sau intelectual; a lucra.
„Muncește de dimineață până seara, fără să se plângă.”
- 2
A avea o ocupație, o slujbă.
„Muncește în construcții de cincisprezece ani.”
- 3
A lucra pământul: a ara, a semăna, a prăși, a culege.
„Muncesc pământul cu toată familia, la fiecare toamnă.”
- 4
(Reflexiv) A-și da osteneală; a se strădui.
„S-a muncit o oră cu lacătul ruginit.”
- 5
(Reflexiv) A se frământa, a se chinui sufletește.
„Se muncește cu un gând de zile întregi.”
- 6
(Învechit) A supune la cazne; a tortura.
„Îi munceau pe cei prinși, ca să vorbească.”
Sinonime
Antonime
- a lenevi
- a trândăvi
Expresii și locuțiuni
- A munci pe brância munci foarte greu, până la istovire.
- A munci pe ruptea munci fără oprire.
- A munci degeabaa-ți irosi puterile fără niciun folos.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- muncesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- muncește
- imperfect pers. 1 singular
- munceam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să muncesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să muncească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (monciti).