Înțelesuri
- 1
A ruga pe cineva, cu politețe, să vină undeva sau să ia parte la ceva.
„I-a invitat pe toți vecinii la masă.”
- 2
A pofti pe cineva să facă un lucru.
„Gazda i-a invitat să se așeze.”
- 3
(Cu ton ferm) A cere cuiva să facă ceva, fără prea multă alegere.
„A fost invitat să părăsească sala.”
Expresii și locuțiuni
- A invita la dansa chema pe cineva să joace cu tine.
- A fi invitat de onoarea fi oaspetele cel mai de seamă al unei adunări.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- invit
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- inviți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- invită
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să invit
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să invite
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (inviter) și latină (invitare).