Înțelesuri
- 1
A tăia capul cuiva, mai ales ca pedeapsă cu moartea.
„Regina a fost decapitată în piața orașului.”
- 2
(La abator) A desprinde capul de corp.
„Măcelarul decapitează animalele conform normelor.”
- 3
(Fig.) A elimina conducătorii unei grupări.
„Poliția a decapitat rețeaua.”
Sinonime
- a ghilotina
Cum se folosește
Prezentul: eu decapitez, el decapitează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- decapitez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- decapitează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să decapitez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să decapiteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (décapiter) și din latină (decapitare).