Înțelesuri
- 1
A elibera un drum sau o trecere de ce o astupă, ca să se poată circula din nou.
„Plugurile au deblocat drumul spre munte după viscol.”
- 2
A face să meargă din nou un mecanism sau un aparat înțepenit; a scoate un telefon sau un cont de sub blocare.
„Și-a deblocat telefonul cu amprenta.”
- 3
A da din nou voie să fie folosiți niște bani sau bunuri care fuseseră opriți.
„Guvernul a deblocat fondurile pentru reparația școlilor.”
- 4
(Figurat) A pune din nou în mișcare o situație care se împotmolise.
„Discuția directă a deblocat negocierile.”
- 5
(Militar) A scoate un ofițer din cadrele active ale armatei.
„După reorganizare, mai mulți ofițeri au fost deblocați.”
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu deblochez, el deblochează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- deblochez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- deblochează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să deblochez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să deblocheze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza débloquer.