Înțelesuri
- 1
A opri respirația cuiva, astupându-i aerul; a înăbuși.
„Fumul gros i-a sufocat pe cei rămași în clădire.”
- 2
(Reflexiv) A nu mai putea respira normal, din lipsă de aer.
„Se sufoca în sala plină și fără ferestre.”
- 3
(Figurat) A apăsa, a copleși; a nu lăsa loc de mișcare.
„Grijile îl sufocau.”
- 4
(Figurat) A opri dezvoltarea unui lucru.
„Taxele mari sufocă micile afaceri.”
Antonime
- a lăsa să respire
Expresii și locuțiuni
- A se sufoca de căldurăa-ți fi greu să respiri din cauza căldurii mari.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- sufoc
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- sufoci
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- sufocă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să sufoc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să sufoce
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza suffoquer și din latinescul suffocare.