Înțelesuri
- 1
A face un zid, o clădire să cadă la pământ; a demola.
„Muncitorii au dărâmat casa veche.”
- 2
(Reflexiv) A se prăbuși, a se surpa.
„Zidul se dărâmă sub greutatea zăpezii.”
- 3
(Figurat) A distruge, a nimici.
„Vestea i-a dărâmat toate speranțele.”
- 4
A doborî de pe ceva; a da jos.
„Vântul a dărâmat perele din copac.”
Antonime
- a clădi
- a ridica
- a zidi
Expresii și locuțiuni
- A dărâma un zida-l face să cadă.
- A dărâma un mita arăta că o credință nu e adevărată.
Etimologie
Din latinescul *deramare.