DEX Dicționar

evidență

substantiv feminin3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Însușirea a ceea ce se vede limpede, fără să mai fie nevoie de dovezi.

    „E o evidență pe care n-o mai contestă nimeni.”

  2. 2

    Ținerea la zi a situației dintr-un domeniu, prin înregistrare și control.

    „Ține evidența cheltuielilor într-un caiet.”

  3. 3

    Registrul sau documentele în care se face această înregistrare.

    „Numele lui nu apare în evidențele firmei.”

Expresii și locuțiuni

  • A pune în evidențăa scoate la iveală, a sublinia.
  • A se afla în evidențăa fi înregistrat oficial într-un registru.

Atenție la scriere

  • „Evidențe” nu înseamnă „dovezi” — În română, „evidență” înseamnă caracterul a ceea ce e evident sau registrul în care ții socoteala unor lucruri. Probele dintr-o anchetă sunt „dovezi” sau „probe”, nu „evidențe”.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
evidenței
plural
evidențe

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franțuzescul évidence, la rândul lui din latinescul evidentia.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera E