Înțeles
Stare în care ești pe deplin sigur de ceva sau de cineva.
„Are certitudinea că va reuși.”
Sinonime
- siguranță
- convingere
- încredințare
- credință
Antonime
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- certitudinii
- plural
- certitudini
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul certitudo.