Înțelesuri
- 1
Lipsă de ordine; neorânduială.
„În camera lui e o dezordine de nedescris.”
- 2
Lipsă de organizare sau de disciplină; debandadă.
„În sală s-a făcut dezordine când s-a stins lumina.”
- 3
Tulburare socială; revoltă, răscoală.
„Dezordinile din capitală au adus armata pe străzi.”
- 4
(Figurat) Confuzie în idei; lipsă de legătură.
„Lucrarea lui era o dezordine de idei bune și rele.”
Sinonime
- neorânduială
- debandadă
- haos
- harababură
- dezorganizare
Antonime
- ordine
- rânduială
- organizare
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- dezordinii
- plural
- dezordini
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din prefixul dez- și «ordine», după francezul désordre.