DEX Dicționar

deznodământ

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Felul în care se încheie o situație, o încurcătură sau un conflict.

    „Deznodământul disputei a surprins pe toți.”

  2. 2

    Partea finală a unei opere epice sau dramatice, care aduce soluția intrigii.

    „Deznodământul piesei a stârnit aplauze.”

Antonime

  • început

Cum se folosește

Plural: deznodăminte.

Atenție la scriere

Forme flexionare

plural
deznodăminte

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la deznoda, cu sufixul -ământ, după franceză dénouement.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera D