Înțelesuri
- 1
A înceta de bunăvoie să mai faci sau să mai urmărești ceva.
„A renunțat la fumat acum trei ani.”
- 2
A ceda de bunăvoie un drept, o poziție sau un câștig.
„A renunțat la moștenire în favoarea fratelui.”
- 3
A părăsi pe cineva, lăsându-l în urmă.
„Nu renunță la prieteni când le e greu.”
Sinonime
- a abandona
- a ceda
- a se lăsa de
Antonime
- a insista
- a stărui
- a persevera
Expresii și locuțiuni
- A renunța din mersa se opri dintr-o treabă începută.
- A nu renunța cu niciun preța merge până la capăt, orice ar fi.
Atenție la scriere
- Anunță, pronunță, renunță (nu „anunțează”) — „A anunța”, „a pronunța”, „a renunța”, „a denunța” se conjugă fără „-ez”: „el anunță”, „ea pronunță”, „ei renunță”. La fel „a contesta – contestă”, „a atesta – atestă”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- renunț
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- renunță
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să renunț
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să renunțe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (renoncer) și latină (renuntiare).