Înțeles
Însușirea de a pricepe repede și de a observa ce le scapă altora; agerime a minții.
„Detectivul a rezolvat cazul datorită perspicacității lui.”
Sinonime
- agerime
- istețime
- pătrundere
Antonime
Cum se folosește
Fără plural.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- perspicacității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (perspicacité).