Înțelesuri
- 1
Tulburare a mersului obișnuit al unui lucru sau al unui fenomen.
„Furtuna a provocat perturbări în circulația trenurilor.”
- 2
Deranjare a funcționării normale a unui sistem tehnic sau a unui organism.
„O perturbare a rețelei a oprit transmisia.”
Sinonime
- tulburare
- deranjament
- perturbație
Cum se folosește
Plural: perturbări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- perturbării
- plural
- perturbări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a perturba (din franceză perturber și din latină perturbare).