Înțelesuri
- 1
Însușirea omului naiv; simplitate, nevinovăție.
„Copilul a întrebat cu naivitate de ce plouă.”
- 2
(Peiorativ) Lipsă de maturitate în judecată.
„A crezut povestea din pură naivitate.”
Sinonime
- candoare
- ingenuitate
- simplitate
Antonime
Cum se folosește
Plural: naivități.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- naivității
- plural
- naivități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (naïveté).