Înțeles
Lipsă de judecată și de prudență; faptă necugetată.
„A avut nesăbuința să sară în apă de pe pod.”
Sinonime
- nesăbuire
- imprudență
- nechibzuință
Antonime
- chibzuință
- prudență
Cum se folosește
Plural: nesăbuințe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- nesăbuinței
- plural
- nesăbuințe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).