Înțelesuri
- 1
A strânge sprâncenele sau a face cute pe frunte, în semn de supărare sau de îngrijorare.
„Profesorul a încruntat sprâncenele la auzul răspunsului.”
- 2
(Reflexiv) A privi aspru, mânios.
„Bătrânul s-a încruntat la noi.”
Sinonime
- a se mânia
- a se posomorî
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu încrunt, el încruntă.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- încrunt
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- încrunți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- încruntă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să încrunt
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să încrunte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din în- și crunt.