Înțelesuri
- 1
A uni mai multe părți într-un singur întreg; a cuprinde, a include.
„Noua lege încorporează propunerile părinților.”
- 2
A alipi un teritoriu la o țară.
„Imperiul a încorporat provinciile cucerite.”
- 3
A lua pe cineva în armată ca recrut.
„Bunicul a fost încorporat la vânători de munte.”
Antonime
- a exclude
- a lăsa la vatră
Cum se folosește
Prezent: încorporez, încorporează. Conjunctiv: să încorporeze. Variantă: a incorpora.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- încorporez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- încorporează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să încorporez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să încorporeze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (incorporer) și din latină (incorporare).