DEX Dicționar

a incrimina

verb2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    A acuza pe cineva de o faptă vinovată; a învinovăți.

    „Probele găsite în casă îl incriminau.”

  2. 2

    (Drept) A declara o faptă infracțiune, prin lege.

    „Noua lege incriminează hărțuirea online.”

Antonime

Cum se folosește

Prezentul: eu incriminez, el incriminează.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular
incriminez
indicativ prezent pers. a 3-a singular
incriminează
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să incriminez
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să incrimineze

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceza incriminer.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I