Înțelesuri
- 1
A provoca o stare sau o reacție.
„Muzica lentă îi induce o stare de calm.”
- 2
A împinge pe cineva să facă sau să creadă ceva.
„L-au indus să semneze actele fără să le citească.”
- 3
(Fizică) A produce un curent electric prin inducție.
„Magnetul mișcat în bobină induce un curent.”
Cum se folosește
Participiul e „indus”.
Expresii și locuțiuni
- A induce în eroarea înșela, a face pe cineva să creadă ceva greșit.
Etimologie
Din latinescul inducere, cu sensuri după franceza induire.