Înțeles
Faptul de a se împotrivi: refuzul de a accepta ceva și încercarea de a-l opri.
„Proiectul a trecut, în ciuda împotrivirii vecinilor.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: împotriviri. G.-D.: împotrivirii.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- împotrivirii
- plural
- împotriviri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul „a se împotrivi”.