Înțelesuri
- 1
Faptul de a pune pe cineva în libertate.
„Eliberarea deținuților a avut loc dimineața.”
- 2
Scăparea unui teritoriu sau a unui popor de sub stăpânire străină.
„Ziua eliberării orașului se sărbătorește în octombrie.”
- 3
Faptul de a da cuiva un act oficial.
„Eliberarea adeverinței durează trei zile.”
- 4
Scăparea de o apăsare sufletească.
„A spus tot și a simțit o eliberare.”
Sinonime
- dezrobire
- izbăvire
- emancipare
- salvare
- scăpare
Expresii și locuțiuni
- Eliberare condiționatăpunerea în libertate a unui deținut înainte de termen, sub anumite condiții.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- eliberării
- plural
- eliberări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a elibera”, din latină (eliberare).