Înțelesuri
- 1
Piesă formată din câteva palete fixate pe un ax care se învârte, care pune în mișcare un avion, o navă sau un elicopter.
„Elicea vaporului s-a încurcat în plasele pescarilor.”
- 2
(Geometrie) Linie curbă care se înfășoară pe un cilindru sau pe un con, ca filetul unui șurub.
„Scara în spirală urmează o elice.”
Cum se folosește
Articulat: elicea; genitiv-dativ: elicei; plural: elice, articulat elicele.
Forme flexionare
- articulat
- elicea
- genitiv-dativ articulat
- elicei
- plural
- elice
- plural articulat
- elicele
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (hélice) și din latină (helix).