Înțeles
Deosebire de păreri sau de atitudini; dezacord.
„Între cei doi asociați au apărut divergențe.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Plural: divergențe.
Expresii și locuțiuni
- a face (sau a fi în) divergență(despre un membru al unui complet de judecată) a avea păreri diferite de ale majorității.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- divergenței
- plural
- divergențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (divergence) și din latină (divergentia).