Înțeles
A face pe cineva să se încurce, să nu mai știe ce să facă; a dezorienta.
„Întrebarea neașteptată l-a derutat pe candidat.”
Sinonime
Cum se folosește
Prezentul: eu derutez, el derutează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- derutez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- derutează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să derutez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să deruteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (dérouter).