Înțelesuri
- 1
A descurca fire, păr sau sfori încurcate.
„Mama mi-a descâlcit părul cu un pieptene des.”
- 2
(Figurat) A lămuri o problemă sau o poveste încurcată.
„Avocatul a descâlcit povestea moștenirii.”
Sinonime
Antonime
- a încâlci
Cum se folosește
Prezent: descâlcesc, descâlcește. Conjunctiv: să descâlcească.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- descâlcesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- descâlcește
- imperfect pers. 1 singular
- descâlceam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să descâlcesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să descâlcească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din prefixul „des-” și „a încâlci”.