Înțelesuri
- 1
A da la o parte ușa, fereastra sau capacul care închide ceva.
„Deschide geamul, că e cald în cameră.”
- 2
A scoate ușa sau lacătul din încuietoare, cu cheia sau altfel.
„A deschis ușa cu cheia lui.”
- 3
A desface un obiect închis: o carte, o cutie, o scrisoare.
„A deschis cartea la pagina cinci.”
- 4
(Familiar) A pune în funcțiune un aparat; a porni.
„Deschide televizorul, începe meciul.”
- 5
A începe o activitate, o ședință, un an școlar.
„Directorul a deschis anul școlar cu un discurs scurt.”
- 6
A înființa, a pune pe picioare o afacere.
„Și-a deschis o cofetărie în centru.”
- 7
A face să apară o cale sau o trecere.
„Au deschis un drum nou spre pădure.”
- 8
(Reflexiv, despre uși, ferestre) A avea vedere sau ieșire spre un anumit loc.
„Fereastra se deschide spre grădină.”
- 9
(Reflexiv, despre flori) A-și desface petalele.
„S-au deschis lalelele peste noapte.”
- 10
(Reflexiv, despre priveliști) A se ivi în fața ochilor.
„De pe creastă ni s-a deschis toată valea.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A-și deschide sufletula spune tot ce ai pe suflet; a te destăinui.
- A deschide ochiia) a se trezi; b) a începe să înțelegi cum stau lucrurile.
- A deschide vorba despre cevaa aduce discuția asupra unui subiect.
- A deschide drumula fi primul care face ceva, netezind calea altora.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- deschid
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- deschizi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- deschide
- perfect simplu pers. 1 singular
- deschisei
- perfect simplu pers. 1 plural
- deschiserăm
- mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
- deschiseserăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să deschid
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să deschidă
- gerunziu
- deschizând
- participiu
- deschis
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (discludere).