Înțeles
A deschide cu cheia o ușă, un lacăt sau un sertar încuiat.
„Portarul a descuiat poarta școlii la șapte fix.”
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu descui, tu descui, el descuie, noi descuiem; conjunctiv: să descuie; imperativ: descuie! (descui-o!). Despărțire: des-cu-ia.
Atenție la scriere
- Încheie sau încheiază? — „A încheia” face „el încheie”, nu „încheiază”: „ședința se încheie la cinci”. La fel „a încuia – încuie” și „a descuia – descuie”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- descui
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- descuie
- indicativ prezent pers. 1 plural
- descuiem
- conjunctiv prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- să descui
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să descuie
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- descuie
- gerunziu
- descuind
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul discuneare.