DEX Dicționar

a bruia

verbun sens

Înțeles

  1. A strica recepția unui semnal radio sau a unei emisiuni, trimițând semnale care o acoperă.

    „Emițătorul bruiază postul străin.”

Sinonime

Cum se folosește

Se pronunță «bru-i-a»; prezentul: eu bruiez, el bruiază.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular
bruiez
indicativ prezent pers. a 3-a singular
bruiază
indicativ prezent pers. 1 plural
bruiem
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să bruiez
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să bruieze
gerunziu
bruind

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (brouiller).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B