Înțelesuri
- 1
A lua cuiva elanul și încrederea că poate reuși.
„Primul eșec nu trebuie să te descurajeze.”
- 2
(Reflexiv) A-și pierde curajul, a nu mai avea speranță.
„Nu te descuraja, mai încearcă!”
- 3
A face să nu mai merite făcut ceva.
„Amenzile mari descurajează parcarea ilegală.”
Sinonime
- a demoraliza
- a deprima
- a dezamăgi
- a împiedica
Antonime
- a încuraja
- a îmbărbăta
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- descurajez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- descurajează
- indicativ prezent pers. 1 plural
- descurajăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să descurajez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să descurajeze
- gerunziu
- descurajând
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
După franceza décourager.