Înțelesuri
- 1
Deplasarea unei mase de apă sau de aer într-o direcție.
„Curentul râului e puternic după ploi.”
- 2
Aerul care intră pe o ușă sau pe o fereastră deschisă.
„Închide geamul, s-a făcut curent.”
- 3
Electricitatea care trece prin fire.
„A picat curentul în tot cartierul.”
- 4
Ansamblu de idei împărtășite de mulți; mișcare de gândire.
„Romantismul a fost un curent literar.”
- 5
(adjectiv) Care e în curs; obișnuit, de fiecare zi.
„În luna curentă avem multe cheltuieli.”
Antonime
- neobișnuit
- trecut
Expresii și locuțiuni
- A ține pe cineva la curenta-l ține informat.
- A merge împotriva curentuluia nu face ca toată lumea.
- Cont curentcont de bancă din care se fac plăți și încasări obișnuite.
Atenție la scriere
- Curenți sau curente? — Curentul de aer, electric sau marin face „curenți”. Curentul artistic sau de idei face „curente”: curente literare, curente filozofice.
- Medic curant sau medic curent? — Se spune „medic curant”: medicul care îngrijește direct un bolnav. „Curent” e alt cuvânt: obișnuit, în desfășurare (luna curentă, cont curent).
Forme flexionare
- plural
- curenți
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul courant.