Înțelesuri
- 1
(Despre ape) Care curge fără oprire.
„Peștii trăiesc în apele curgătoare și în lacuri.”
- 2
(Figurat, despre vorbire, stil) Ușor și plăcut, fără poticneli; fluent.
„Romanul e scris într-o limbă curgătoare.”
- 3
(Învechit, despre an, lună) Care este în curs; curent.
„Scrisoarea poartă data de 5 ale lunii curgătoare.”
Sinonime
- fluent
- cursiv
Antonime
- stătător
Cum se folosește
Forme: curgătoare (feminin, la singular și la plural), curgători.
Forme flexionare
- masculin plural
- curgători
- feminin singular și plural
- curgătoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).